luni, 31 martie 2014

mi-e dor de mare

De alb, un gând mi s-a smintit,
întinde norii- ce risipă!

figuri de lut de prefăcut așteaptă în surdină pe pământ..

hei! gând nebun, ce te bălăngăni
sub clopot mut?
să mă întind pe țiglă înverzită
de timp și somn de mâțe încălzite,
să-mi zbor șoptit dorințe.

ce am sădit în loc de vise? am pus o prună, crește lună..

nisipul e mălai cernut din rai,
pe buze sare crapă ape,
în palme reci mă strânge un măslin,
de sus un pescăruș îmi ține umbră.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu