luni, 30 decembrie 2013

Obişnuim să vorbim despre lucrurile pe care nu le cunoaştem. Avem păreri despre ele, certitudini şi dezamăgiri.
Cunoaşterea presupune, cred, experienţa suficient de îndelungată pentru a simţi, înţelege şi determina esenţialul. 
Teoria începe întotdeauna cu enunţarea principiilor.  Însă acestea nu sunt decât cuvinte- seminţe, iar tu eşti pământ. Unele prind, altele nu, în funcţie de calitatea lor, de momentul însămânţării, de vreme, de hărnicia şi priceperea gospodarilor care te au în grijă, de tine- cât de mănos eşti.
Lucrurile pot fi făcute pe o perioadă mai scurtă. Dar cunoaşterea lor începe după ce crezi că le ştii. Pentru că provocarea nu mai vine din afară, trebuie să o găseşti în tine. Şi începi să te rupi. 
Nu e nimic mai frumos, după mine, decât un lucru bine făcut.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu