marți, 3 decembrie 2013



Cine ești? Totul poate fi contestat. Totul este contestat. Unora le place zâzania pe care o naști, altora răul care îți iese din obidă, altora grația pe care ți-o dă o zi bună. Este foarte greu să fii tu. Să nu te pierzi pe sub măști. Munca este o luptă cu tine pentru a te împărți lumii. Munca înseamnă a da. Beneficiile materiale nu înseamnă nimic. Supraviețuirea este instinct. Nimeni nu visează la supraviețuire. Nu subestima forța viselor. Modul în care te raportezi la visele tale te fac împlinit sau ratat. Satisfacția sufletească este o iluzie. Nu te îmbogățește, ci îți confirmă binele pe care îl știai despre tine. Ce vor ceilalți de la tine? Ce vor prietenii, rudele, necunoscuții? Fiecare vrea confirmare. Îți dorești ceea ce ai? Prețuiești ceea ce știi? Ești mulțumit? Atunci ei de ce nu-ți confirmă mulțumirea? Cum să trăiești? Cum să fii fericit? A lua. Nu uita să iei. Să nu te golești. Ce iubești, iei. Ce iubești, ești. Știi ce este iubirea? Este minunat că nu știi. Nu știm, nu decidem, nu avem leac. Iubirea ne depășește. În ultima vreme vorbim foarte puțin între noi despre faptul că pământul e nesfârșit de mic. 

2 comentarii:

  1. cine ești? asta e filosofie. totul poate fi contestat. așa este, însă nu demersul este important, ci rezultatul lui. trebuie să fii deasupra muntelui de controverse, ca să poți avea o viziune de ansamblu și să poți trage concluziile. nu e greu să fii tu. e greu ca, în anumite circumstanțe, să te arăți celorlalți așa cum ești.și asta uneori e o pierdere. munca nu înseamnă nimic în afară de pierdere de timp. dacă ar însemna ceva, ar fi doar reversul relaxării. sună prozaic, dar în esență ăsta e adevărul. beneficiile materiale nu înseamnă chiar nimic, dar ca să poți trăi fără ele îți trebuie antrenament. supraviețuirea nu este instinct, ci rezultatul unui instinct.cât despre vise, ce să zic? pe unii visele îi țin în viață. pe alții îi incurcă. chestie de perspectivă asupra vieții. oricum ar fi, ai dreptate. forța viselor nu trebuie subestimată. nu cred că satisfacția sufletească este o iluzie. cred că ar putea fi o iluzie dacă te-ai evalua exclusiv prin raportare la propriile vise. la restul nu ma bag. pot doar să observ că iubirea e un sentiment care se manifestă independent de conștiință. treaba ei. a, să nu uit! pământul nu e mic. devine din ce în ce mai populat cu ființe care nu-și pun întrebări. de fapt asta e problema.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Dragul meu againstthewind, îți mulțumesc pentru comentariu!
      Am două precizări. Una falsă și una adevărată:
      1. Mă delimitez categoric de viziunea ta asupra înălțătoarei „activități conștiente, specifice omului, îndreptate spre un anumit scop, în procesul căreia omul efectuează, reglementează și controlează prin acțiunea sa schimbul de materii dintre el și natură pentru satisfacerea trebuințelor sale” (definiție „muncă”- DEX)
      2. Dragostea de înțelepciune vine mult după pasionala telenovelă în care joc eu, în rol de ascuțitor betoane, scăpând de pe vârfurile mediocrității câte-un bolovan în baltă.

      Ștergere